Rajahstan - povestea

Nu ma asteptam sa imi gasesc jumatatea in Rajahstan. Coboram din trenul de care eram de pe acum destul de atasat dupa 27 de ore de convietuire. Ajuns in mijlocul peronului imi cautam soferul in mareea de oameni care venea inspre tren. L-am triangulat destul de repede. E adevarat ca m-a ajutat si o placuta cu numele meu tinuta in dreptul pieptului. Pe placuta lui eram Mister. Deja ma simteam mai bine. Soferul era jumatatea mea pe care o gasisem fara sa o caut. Avea fix 50 de kile.
E vital sa te astepte cineva la tren, oriunde in India. Chiar si cineva asa de putin precum soferul meu Mob. Daca nu te asteapta cineva anume, esti asteptat de o multime Simpresionanta de hamali si ghizi cu servicii si amabilitati de vanzare. Si foarte insistenti. In fapt cred ca ar trebui inventat un alt cuvant pentru insistenta acestora. Ceva dincolo de insistenta. Un fel de "hipersistenta".
Dar ce fac eu acum? Nu vreau sa scriu un jurnal de calatorie. Un jurnal de calatorie inregistreaza evenimentele cu accent pe lumea exterioara. Ce imi propun eu este sa descriu ce se intampla in mintea mea in aceasta calatorie. Asta pentru ca India nu este un loc. India este o experienta. Schimbam deci stilul. Taiati! Mergem pe introspectie.
E greu sa vorbesti despre India fara sa fii ispitit de folosirea stereoptipurilor. Campionul stereotipurilor despre India este "locul contrastelor". Pentru un occidental, asta este primul lucru care iti sare in ochi. iar daca stai 2-3 zile s-ar putea sa fie si singurul lucru cu care ramai in minte.
Scriu acum, la mai mult de 2 luni de la intoarcere. Nu am vrut sa o fac mai devreme pentru a ma tine departe de impresiile de moment si pentru a lasa trairile la sedimentat.
Gandindu-ma acum la stereotipul contrastelor realizez ca adevaratul contrast si poate unicul in ceea ce priveste India este contrastul cu lumea occidentala. Iar cheia acestui mare contrast, acestei prapastii as putea spune, este ideea de RESPECT. Asta este ceea ce ne lipseste noua si le prisoseste lor.
Respecta natura, batranii, oaspetii, munca, copiii, proprietatea altuia, religia lor, religia altora. Si multe altele. Iar respectul lor nu are nimic in comun cu respectul occidental bazat pe toleranta. Respectul lor este o atitudine continua de apreciere. Este un respect activ si manifest, in contradictie cu toleranta noastra pasiva.
Si intreaga poveste va explica plastic in ce consa acest respect. Care sunt manifestarile in care se concretizeaza. (va urma)